miercuri, 22 februarie 2017

Traim in tara in care animalele fac legea

     Cu siguranta voi supara foarte multi dintre apropiatii si prietenii mei cu acest articol, dar asa cum v-am asigurat pe toti, nu voi mai trece peste nici un subiect deranjant doar ca sa fiu "politicaly correct"!
     Voi incepe prin a va spune ca provenind dintr-o mama grecoaica si un tata neamt, inca de la venirile in tara ale stramosilor mei, acestia s-au stabilit in Bucuresti. Inaintasii mei care nu au ajuns in Romania - pana unde am putut eu sa ajung cu sondarea - cam 6 generatii, au locuit in Atena si respectiv in Dusseldorf, deci oraseni. Cu toate acestea, mergand "la tara", la nasul meu de botez si mai apoi la nasul meu de cununie, am avut ocazia sa cunosc oameni deosebiti si sa imi placa la nebunie, nescapand nici o ocazia sa ma regalez cu o vizita la tara ori de cate ori s-a putut. Multi dintre oamenii pe care i-am cunoscut, chiar fiind "de la tara", si-au facut liceu, facultate si multi doctorate, evident la oras si mai evident de atat si-au gasit slujbe pe masura studiilor "la oras".
     Ceea ce vreau sa se inteleaga inca de la inceput, este faptul ca acest articol nu doreste sub nici un chip sa denigreze oamenii veniti din mediul rural, ci doar sa traga un semnal de alarma asupra unor lucruri grave care chiar se intampla si ai caror protagonisti majoritari sunt ei, "oamenii de la tara". Mai trebuie mentionat ca numesc si voi numi "tarani" orice imbecil care se poate trage dintr-o familie a caror ultime 400 de generatii au trait "la oras", dar au comportament de fecale!
     Voi incerca sa structurez oarecum cateva categorii de tarani la care voi face referire, pentru a demonstra gravitatea faptelor si a putea sa va transmit cat mai bine ingrijorarea mea :

1. Absolut toti muncitorii care sunt angajati la firmele care au contract cu primariile pentru anvelopari sunt oameni de la tara, meseriasii ne-fiind interesati de astfel de munca. Pana aici nimic in neregula. Oamenii muncesc si isi castiga cinstit o paine. Dar ati vazut in viata voastra cum zboara geamurile vechi de la etaj aruncate de aceste animale? Cum ajung in gradini, curti interioare, alei si chiar parculete unde se fac zob? Cum un neghiob de taran calca in picioare o magnolie, rupe un liliac si frange cracile unor copaci proaspat toaletati de ADP tocmai ca sa le faca lor front de lucru? V-ati simtit atat de nepunciosi incat dupa multa straduinta sa ajungi pana la primar sa le faci plangere si taranul asta pe care l-am ales de gospodar sa ridice din umeri?

2. Taximetristii sunt o specie pe cale de explozie demografica precum si bodyguarzii. Daca esti un taran puturos si ai reusit sa faci efortul sa pleci din casa pentru ca banii nevestei nu-ti mai ajung de tigari si pacanele, reteta este simpla: sfoara-n tara pe la cei din bransa pentru o firma care are nevoie de inca un puturos obraznic. In maxim 6 luni, este imposibil sa nu gasesti si atunci incepi sa: iti cumperi gps, televizor mic de masina, neaparat o bata de baseball, asta daca esti taximetrist. Daca esti bodyguard, incepi sa cersesti tigari de pe unde ai fost trimis la paza, te plangi de salariul mic, eventual te descalti ca sa iti personalizezi postul si altele din aceasi categorie. Animal cu freza la zi sau raschetat la piele, cu fes pe cap sau sapca din set cu bata, cu obraznicia fluturata in fata oricui, se pricep la politica, fotbal, vreme, moda, emisiuni TV si multe altele la care noi, muritorii de rand nici cu mintea nu gandim!

3. Nenumarati angajati ai multinationalelor sunt oameni veniti din provincie. Iarasi, toata cinstea pentru ei! Oamenii au invatat, au muncit si muncesc in continuare, ca isi caftesc nevasta acasa este treaba ei, nu a noastra. Dar incepe sa fie treaba noastra cand animalul de coleg/colega vin la slujba parfumati cu un kilogram din cele mai elucubrante parfumuri date peste transpiratia de 3 zile, cand de la inatimea suv-ului pe care il conduce ca pe drumurile de tara cu care este obisnuit (adica fara sa respecte nici o regula) iti spune, dupa ce se suie pe tine, sa ii iei numarul ca el/ea nu are timp de mers la politie, cand te uiti cu jale la costume (barbatesti sau de dama) de firma care sunt purtate cum nu mi-ar fi trecu prin cap si asortari de pantofi maro cu pantalon negru si sacou bleu-marin, camasa alba si cravata rosie, deux-pieces-uri portocalii sau maro, esarfe rosii si  pantofi lila...

4. Mai avem sefi si sefuleti, secretari de stat si ministrii care provenind de la unul din partidele castigatoare au cu siguranta in spate niste consultanti pe care ii asculta cat de cat. Dar si aceste animale isi poarta cravata "in vine", sunt descheiati la camasa pana la buric, au un comportament si un limbaj sub-urban,"respectati" fiind doar de subalterni si chelneri, cu ultima categorie avand de fapt foarte multe in comun. Solicitarile nefiresti, decizii contradictorii, urlete cand li se atrage atentia ca "se poate sa nu fie bine" asa cum vor ei, impaunarea in rarele cazuri in care deciziile luate sunt in regula si datul cu pietre in subalterni atunci cand lucrurile nu ies bine, sunt cu siguranta aspecte pe care le-au invatat la "scolile inalte" absolvite, la masterate si doctorate grele si mai ales din "experienta de viata" a celor care vin din strungarie, servicii mecano-energetice si soferie. Si le place "sticla" la nebunie!

5. Clasa politica, majoritatea animale rupte din "os domnesc", baron de... si baron de..., doar cativa oameni mai de doamne-ajuta, cu care ne-am obisnuit (cei care mai au televizor in casa) sa ii avem in casa in fiecare seara, mincinosi, nerusinati, tupeisti, ingalati, cu pretentii de limbaj de om educat, dar de fapt intrunind toate "calitatile" celor mai sus mentionati. Multumiti de ei insisi, lafaindu-se intr-un lux nemasurat, cu pretentii de oameni educati, sunt animalele cele mei periculoase, pradatorii supremi, avand la indemana toate mijloacele sa se poarte ca atare.

6. In sfarsit, noi, animalele de pe islazul satului - pardon, statului -  suntem o amestecatura neuniforma, umili, supusi, cu rare momente in care reusim sa ne cerem drepturile, dar care pana la urma traiesc in umbra legilor facute de aceste animale din primele 5 categorii. Este foarte adevarat ca legile se aplica "dupa vorba, dupa port" si in general ni se aplica noua, nu lor si sper va este clar ca nu vorbesc doar de legile votate in parlament sau ordonante de guvern ci si de "legile" nescrise ale animalelor din primele 5 categorii. 

     In incheiere, imi cer scuze taranilor din mediul rural, oameni de omenie si le transmit un puternic "Huo!", elegant, stilat, "taranilor", animale care fac legea!