luni, 17 august 2015

Drumul spre latrina nationala si posibilul drum inapoi

     Acum cateva zile, un cunoscut pentru care am un respect deosebit spunea: "O societate cu o cultura adevarata nu poate rabda un maimutoi sau niste maimutoi la putere. Intr'o astfel de lume maimutareala ucide prin ridicol. Cei ce rabda asa ceva nu au decat un fel de pseudocultura, cum ar zice Radulescu-Motru. Eu nu as zice nici macar pseudocultura..."
      Cuvintele lui nu au facut alceva decat sa concretizeze tot ce s-a intamplat in ultimul timp, fapte cunoscute de toata lumea, avand in vedere expunerea de pe toate canalele de media posibile si cunoscute si sa concluzioneze ceea ce era deja cunoscut: cultura adevarata a disparut din tara noastra, fiind inlocuita de maimutareala zilnica exhibata pe la toate colturile si in orice ocazie!
      In afara maimutoilor de la putere, ne-am pricopsit cu o societate formata tot din maimute, ceea ce din punct de vedere darwinist nu este o problema noua. Astfel, de pe Wikipedia, aflam ca: "Maimuța este un animal mamifer din ordinul primatelor, grupă care se subîmparte în subordinul „Anthropoidea”, „Simiae”, „Haplorhini” și „Strepsirhini”. Omul din punct de vedere biologic este considerat primat înrudit cu maimuța, cu care după teoria lui Darwin are un strămoș comun." 
     Se pare ca din punct de vedere al evolutiei imvolutive care ne caracterizeaza in ultima perioada, ne intoarcem la perioada mitologica in care: "Maimuța a jucat în mitologia unor popoare un rol important, de exemplu în India, Egiptul antic, Polinezia este zeificată. ... În mitologia romană sau mitologia greacă maimuța este însoțitorul zeului focului Hephaistos/Vulcanus."
      Oameni despre care ai crede ca au ceva de spus au inceput sa bata campii, medici care spun despre ei insisi ca nu mai au timp de nimic din cauza meseriei, conditiilor, salariilor si asa mai departe, bat campii sub umbrela anonimatului, ziaristi despre care multi au cuvinte frumoase au scris articole dupa modelul "cand in caruta, cand in teleguta", politisti care isi fac treba asa cum inteleg ei sa o faca (adica ce vor, cum vor si cand vor), diversi sefi si sefuti de te miri ce se bat cu caramida in piept cu deciziile monumentale luate pentru actiuni de doi lei, comunicarea tuturor la nivel de latrina si as putea continua pana la epuizarea cuiva (a mea sau a voastra); toti au devenit (nu dintr-o data) extrem de destepti in cap!
     Noi, oamenii de rand, mai mult sau mai putin informati, cu un nivel cultural asa cum este el, trebuie sa traim in lumea lor, a celor care asa cum spuneam, sunt destepti in cap si ne conduc catre o latrina mare, cu capacitate de circa 22 milioane de oameni. 
     Refuz din toate puterile mele idea ca "Maimutele ne conduc!", dar cu toate astea ma plec in fata evidentei! Haideti totusi sa facem ceva, sa rasturnam principiile "sanatoase" ale clubului maimutelor, sa dam cu ele de pamantul care ne poate hrani daca vrem, sa stricam socotelile ue, nato, onu, bm, fmi si altii ca ei care ne vor integrati in tagma maimutareasca supusi si tacuti, dar muncitori si consumatori!
     Sa incepem sa fim cu ochii pe ei si sa amendam cu voci mai puternice, orice maimutareala facuta impotriva natiei noastre!


vineri, 7 august 2015

Men at work (alt episod)

Strada Ion Ghica, 7 August 2015





luni, 3 august 2015

Spune-mi cat de doctor esti

      Da, tu masterandule, doctorandule sau doctorule! Spune-mi cat de mult ai studiat, cat te-ai chinuit si cum te-au trecut transpiratiile sa te poti lauda cu un astfel de titlu! Eu am sa te ascult, dar pana la momentul sustinerii unei teze, unui articol sau unei conferinte in fata publicului pe domeniul tau, nu am sa te cred. Cu toate ca recunosc existenta tracului, in momentul in care o persoana stapaneste o tema - asa cum ar trebui sa fie in cazul vostru - acesta (tracul) nu are de ce sa apara.
     Cam din 1995 a inceput moda studiilor superioare. Cel putin in perioada 2002-2011, numarul absolventilor care au capatat o diploma de acest fel, s-a dublat - de la 7,1%, la 14,4% (evident raportat la populatia Romaniei).
      Incepand cu 1998, aceasta moda s-a suprapus cu nebunia MBA-urilor si a doctoratelor. Nu avea nici o importanta cand terminai facultatea, nu conta ca nu practicasesi nici o meserie, aveai chef si timp te duceai la doctorat. Departe de mine de a minimiza importanta unui astfel de demers, din contra, chiar admir curajul celor care au facut acest pas. Pana si eu sunt aproape convins ca in scurta vreme ma voi inscrie intr-un astfel de program!
      Ceea ce imi doresc din tot sufletul este sa nu intru in categoria absolventilor de astfel de programe, care nu sunt in stare sa stapaneasca materia in care au un doctorat!
       Eu am crescut cu impresia (gresita, vor spune multi) ca doctoratul este incununarea experientei capatata din munca efectiva in domeniul in care activezi o perioada de cel putin 10 ani. Definitia gasita in DEX-urile - atat cele on-line, cat si cele tiparite - ma contrazice.
      In regula, pot accepta acest fapt! Dar un doctor intr-un domeniu, trebuie sa fie o persoana pe care sa o consideri un etalon pentru domeniul respectiv, nu un - sa ma scuzati cei care nu sunteti vizati de acest articol - un terchea-berchea care sa gangavesti cuvinte fara sir, sau sa citesti din propria ta teza, la care se presupune ca ai muncit pana la epuizare sau in cazurile mai fericite esti un specialist de marca si doctoratul a fost floare la ureche!
      Din pacate, doctorilor cunoscuti de mine in ultima perioada, avand specializari in diverse domenii, li se aplica formula consacrata in limba engleza - PhD - in felul urmator: Projects half Done!
       Parerea mea!


                                                                                                                           *



 (* imagine preluata de pe http://my-projects-half-done.blogspot.ro/)